„Îndrăzniţi, căci Eu am biruit lumea!“
Atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, încât L-a dat pe singurul Lui Fiu [Iisus Hristos], pentru ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viață veșnică. (Ioan 3:16)
Știu că am păcătuit și îți cer iertare.
Cred că ai murit pentru păcatele mele și ai înviat din morți.
Mă încred în Tine și vreau să Te urmez ca Domn și Mântuitor.
Condu-mi Tu viața și ajută-mă să fac Voia Ta.
Amin."
Sus pe dealul Golgotei, Iisus Mântuitorul câştigase o biruinţă definitivă asupra diavolului, asupra lumii, asupra păcatului. Crucea Golgotei dăduse lumii pe Marele Biruitor… Pe cel mai mare Biruitor din câţi a cunoscut vreodată acest pământ trecător.
Şi totuşi, lumea a crezut că poate să-L învingă pe acest Biruitor. Lumea a crezut că Îl poate ţine închis într-un mormânt, păzit de suliţe, de străji.
Dar El a biruit. A prăvălit piatra, a deschis mormântul şi biruinţa Lui a strălucit în toată puterea ei.
El a biruit definitiv şi a asigurat biruinţa tuturor celor care păşesc pe urmele Lui, trăiesc în Numele Lui şi luptă în Numele Lui.
Vezi și
„Îndrăzniţi, căci Eu am biruit lumea“ (Ioan 16, 33).
Iisus Biruitorul ne asigură biruinţa Lui. Ne asigură o biruinţă pe care nimeni n-o poate lua de la noi.
Iisus e Domnul Biruinţei. El veşnic asigură biruinţă tuturor copiilor Lui.
Toţi cei ce se strâng în numele Lui, toţi cei ce trăiesc în numele Lui, toţi cei ce luptă în numele Lui vor birui. Prin oricâte furtuni şi lupte vor trece copiii Lui, ei vor birui, pentru că în fruntea lor stă Iisus – Biruitorul.
„Îndrăzniţi, căci Eu am biruit lumea!“… Domnul are lipsă de luptători. Domnul are lipsă de biruitori, de oameni care să calce pe urmele Lui. El ne cheamă la luptă. Şi El ne asigură biruinţa.
Cei ce luptăm în Numele Lui nu suntem singuri. În fruntea noastră stă El, Iisus – Biruitorul.
Şi dacă El este cu noi – de cine ne vom teme?
Şi dacă dragostea Lui e cu noi… de cine ne vom înfricoşa? Dacă biruinţa Lui e cu noi – birui‑vom şi noi!
Deci, fraţii mei, cu ochii ţintă la Iisus Biruitorul! Cu El am biruit, cu El vom birui şi cu El vom dobândi pe urmă preadulcea făgăduinţă: „Celui ce biruieşte voi da lui să mănânce din pomul Vieţii care este în mijlocul Raiului“ (Apoc. 2, 7).
Preocupare principala este vindecarea spirituala si fizica a planetei si totodata dedicata romanilor de pretutindeni.
· Impartasim cu mare onoare si placere materiale create prin cei care ne trezim legat de aceasta tema prioritara in jurul acestei sarbatori sfinte in care au loc 2 evenimente extreme:
SARBATORIREA INVIERII Domnului ISUS CRISTOS
si
SARBATORIREA INVIERII Domnului ISUS CRISTOS
si
GENOCITUL prin SACRIFICIU PAGAN al fiintelor nevinovate care au fost prezente la nasterea lui ISUS CRISTOS si pe care el i-a tinut in brate ca pe proprii copii si frati mai mici, invatand umanitatea despre IUBIREA UNIVERSALA.
·
· Trezirea si reevaluarea acestui capitol al Crestinitatii necesita atentia cea mai mare
· Si aceasta etapa a pornit deja in SUA:
·
· The Christian Vegetarian Association (CVA)
· pe cat de controversat apare acest subiect, pe atat de necesar a devenit, in a fi elucidat chiar de catre biserici
·
· vorbind de Lumina infaptuim acte crunte de intuneric
O parte din romani au inceput sa se trezeasca dupa cum veti descoperi in aceasta pagina
·
de aici incolo, efectul domino isi urmeaza natural calea ADEVARULUI si adevaratei LUMINI
de aici incolo, efectul domino isi urmeaza natural calea ADEVARULUI si adevaratei LUMINI
Traditiile vechi nu mai sunt compatibile nici cu adevarurile care ne-au fost ascunse pana acum si nici cu actuala evolutie spirituala prin care planeta si intreaga galaxie trec acum, impreuna cu toate fiintele, indiferent de infatisarea fizica temporara, curenta.
Aflam ca mesajele originale ale lui Isus si ale altor profeti, sfinti si personalitati spirituale cunoscute, erau cu totul diferite fata de ceea ce se impune si practica in ziua de astazi in numele religiei, cu privire la alte fiinte create de acelasi Creator, in prag de sarbatori religioase dar nu numai:
Religion, Animals and VEGetarianism
Am aflat ca o MARE PARTE din TRADITIILE si SARBATORILE iubite noua, au fost create in scopuri de a ne mentine in control. Create si deghizate folosind un fel de “geniu” diabolic, astfel incat umanitatea sa le accepte cu bratele deschise si sa le practice cu mare voie, mandrie si bucurie nationala si traditionala, generatii dupa generatii.
Ca MANCAREA a fost unealta de control SPIRITUAL principala, folosita de cei care acum sunt eliminati de pe aceasta planeta. Ca batalia de pana acum a fost pentru SUFLETELE noastre iar PUTEREA politica si economica nu au servit decat ca MIJLOACE de a dobandi dominanta SPIRITUALA pe aceasta planeta dar nu numai.
FOOD, the most dangerous weapon of mass control http://agnvegglobal.blogspot.ca/2012/08/food-most-dangerous-weapon-of-mass.html
De INVIEREA Fiului lui Dumnezeu, trebuie sa incepem sa sarbatorim Pastele prin sarbatorirea VIETII si nu prin participare la OMORAT de fiinte nevinovate. SALVATI si LASATI MIEII sa TRAIASCA de INVIEREA DOMNULUI ISUS CRISTOS, asa cum ne-a invatat el.
Opriti macelul mieilor !
Opriti barbaria ! Nu are nici o legatura cu Iisus!
Aceasta traditie primitiva si chiar satanica ar fi trebuit sa inceteze de mult daca in fruntea bisericii s-ar fi aflat o majoritate formata din oameni cu adevarat spirituali. Faptul ca aberatia uciderii mieilor de Paste continua, arata cat de jalnica este gasca cu pretentii de mesageri ai Domnului care conduce Biserica Ortodoxa Romana! L-ati vazut vreodata pe asa-zisul "preafericit" Daniel sau pe vreun alt inal prelat sa ia atitudine in fata macelului mieilor si sa indemne crestinii sa opreasca barbaria? Credeti oare ca Dumnezeu sau Iisus are nevoie de sangele mielor? Vi-l puteti imagina pe Iisus bucurandu-se ca sute de mii de miei sunt omorati cu ocazia CELEBRARII INVIERII LUI? Este evident ca nu, pentru orice om cu un minim bun simt!!! Cu toate acestea, majoritatea "pastorilor" nostrii spirituali nu par sa aiba vreo framantare sau sunt prea lasi ca sa reactioneze, chiar daca nu impartasesc crima (de, au si ei un job si nu vor sa-l piarda!).
Dumnezeu sa va lumineze sufletele ! Daniel Roxin
http://www.radiovoceasufletului.ro/index.php?link=articol_afis&arr=18
OPRITI MASACRUL SATANIC AL MIEILOR!
Zilele acestea incepe sacrificarea barbara, traditionala a mieilor de Pasti. Nu putem rata ocazia nici de data asta de a face un apel la trezire. Este mizerabila tacerea si complicitatea bisericii la acest ritual satanic, anual. Ipocrizia acestei institutii si a crestinilor devoratori de miei in general, este uluitoare. Incepeti sa ganditi fratilor si nu mai preluati mimetic si mecanic ca maimutele, pe nemestecate, traditiile aberante ale stramosilor vostri. Vom repeta mereu si mereu urmatoarea povestioara in speranta ca poate, poate, unii crestini de bun simt vor reflecta mai profund si vor inceta sa fie partasi la acest GENOCID. Ce legatura are sarbatorirea Hristosului cel vesnic viu din fiecare din noi, cu macelarirea mieilor? Niciuna ...
”Cum se naste o paradigma?
Un grup de oameni de stiinta au pus intr-o cusca cinci maimute si in mijlocul custii o scara, iar deasupra scarii o legatura de banane. Cand o maimuta se urca pe scara sa ia banane, oamenii de stiinta aruncau o galeata cu apa rece pe celelalte care ramaneau jos. Dupa ceva timp, cand o maimuta incerca sa urce scarile, celelalte nu o lasau sa urce. Dupa mai mult timp nici o maimuta nu se mai suia pe scara, in ciuda tentatiei bananelor.
Atunci oamenii de stiinta au inlocuit o maimuta. Primul lucru pe care l-a facut aceasta a fost sa se urce pe scara, dar a fost trasa inapoi de celelalte si batuta. Dupa cateva batai nici un membru al noului grup nu se mai urca pe scara. A fost inlocuita o a doua maimuta si s-a intamplat acelasi lucru. Prima maimuta inlocuita a participat cu entuziasm la baterea novicelui. Un al treilea a fost schimbat si lucrurile s-au repetat. Al patrulea si in fine al cincilea au fost schimbati. In final, oamenii de stiinta au ramas cu cinci mainute care, desi nu primisera niciodata o baie cu apa rece, continuau sa loveasca maimutele care incercau sa ajunga la banane.
Daca ar fi fost posibil ca maimutele sa fie intrebate de ce ii bateau pe cei care incercau sa se catere pe scara, raspunsul ar fi fost "Nu stim.Asa e traditia ..."
Suna cunoscut ?!
"E mult mai usoara dezintegrarea unui atom decat a unei prejudecati"- Albert Einstein
Un grup de oameni de stiinta au pus intr-o cusca cinci maimute si in mijlocul custii o scara, iar deasupra scarii o legatura de banane. Cand o maimuta se urca pe scara sa ia banane, oamenii de stiinta aruncau o galeata cu apa rece pe celelalte care ramaneau jos. Dupa ceva timp, cand o maimuta incerca sa urce scarile, celelalte nu o lasau sa urce. Dupa mai mult timp nici o maimuta nu se mai suia pe scara, in ciuda tentatiei bananelor.
Atunci oamenii de stiinta au inlocuit o maimuta. Primul lucru pe care l-a facut aceasta a fost sa se urce pe scara, dar a fost trasa inapoi de celelalte si batuta. Dupa cateva batai nici un membru al noului grup nu se mai urca pe scara. A fost inlocuita o a doua maimuta si s-a intamplat acelasi lucru. Prima maimuta inlocuita a participat cu entuziasm la baterea novicelui. Un al treilea a fost schimbat si lucrurile s-au repetat. Al patrulea si in fine al cincilea au fost schimbati. In final, oamenii de stiinta au ramas cu cinci mainute care, desi nu primisera niciodata o baie cu apa rece, continuau sa loveasca maimutele care incercau sa ajunga la banane.
Daca ar fi fost posibil ca maimutele sa fie intrebate de ce ii bateau pe cei care incercau sa se catere pe scara, raspunsul ar fi fost "Nu stim.Asa e traditia ..."
Suna cunoscut ?!
"E mult mai usoara dezintegrarea unui atom decat a unei prejudecati"- Albert Einstein
“Adevărate şi false tradiţii. Masacrul satanic al mieilor.
Oul şi Învierea, prin viziunea strămoşilor noştri, traco-geţii”
Dintre cei 12 apostoli, Sfântul Apostol Andrei a avut, de departe, misiunea cea mai uşoară, în ce priveşte încreştinarea traco-geţilor, din Dobrogea: traco-geţii erau singurul popor din Europa care credea, cu desăvârşire, în nemurirea sufletului – şi ştia despre ÎNVIERE!!!(aveau modelul Zalmoxis – cel înviat/înălţat, după trei ani de scufundare sub pământ…).
Trebuie să spunem însă, de la început, că, şi la sat, şi la oraş, Biserica de Zid (instituţională), iar nu Biserica lui Hristos - perpetuează, în mod ciudat (şi deloc spre cinstea ei!), pe lângă tradiţiile autentice, închinate Paştelui-Învierii – şi tradiţii false, tradiţii care nu ţin nici măcar de păgânismul tracic! Paştele n-are, nici în clin şi mânecă, ceva cu mâncarea şi băutura!!! Paştele este, exclusiv, bucurie spirituală!!! N-are nimic de-a face cu PÂNTECELE!!! Aminteam, în articolul nostru, din numărul dublu (9-10), din aprilie 2003, al revistei CONTRAATAC: Nu-l confundaţi pe Hristos cu abatorul!, că măcelărirea mieilor, de Paşte, este o crimă oribilă, un păcat strigător la cer şi, totodată, unul contra Sfântului Duh (păcat de care “păstorii turmei”-clerul, dacă nu neapărat stimulator, măcar un complice asiduu! – va avea de dat seamă, din greu, pe cealaltă lume!!!) – păcat prin care Hristos este răstignit, de lăcomia pântecelui nostru – practic, la infinit! Şi demonstram că obiceiul păgân al sacrificării mielului, de Paşte-Pesahul evreiesc, precum şi cel, tot atât de păgân, al sacrificării porcilor, de Crăciun - ţin de cu totul alte zone de spiritualitate, decât de cea creştin-românească, şi trimit la demoni, iar nu la Dumnezeu-Hristos:
a) porcii, de Crăciun, sunt masacraţi, ca “restanţă” a păgânilor greci şi romani (saturnaliile…), care se închinau, astfel, lui Chronos-Saturn, iar
b) mieii masacraţi de Paşte sunt “restanţă” a primitivilor evrei, închinători lui Yahweh-Adonai cel veterotestamentar – dar şi “restanţă” de la păgânismul grecesc! Leviticul ebraic menţionează, pentru sărbătoarea Ispăşirii, sacrificiul unuia din doi ţapi de jertfă – în urma operaţiei de MAGIE SIMPATETICĂ: ţapul ispăşitor, ţinut la uşa Tabernacolului, era atins de toţi membrii comunităţii, apoi, fie înjunghiat, fie alungat în deşert, fie aruncat într-o prăpastie. Dar, într-o primă fază a mozaismului, ţapul ispăşitor (înlocuit, în timp,cu mielul!!!) era JERTFĂ CĂTRE DEMONUL AZAZEL (DEMONUL DEŞERTULUI!! - cf. Leviticul, 16, 5-10. Aceeaşi menţiune, privind infernalitatea sacrificiului sângeros – de data aceasta, strict al mielului – e făcută şi în legătură cu sărbătorile dionysiace, ale grecilor: “Ei (închinătorii lui Dionysos) aruncau, în hău, un miel, pentru a-l domoli pe Pylaochos, paznicul porţilor infernale”(cf. Séchan Louis şi Pierre Leveque, LES GRANDES DIVINITÉS DE LA GRÈCE, Paris, 1966).
Ierarhii vechi ai Bisericii Creştine, mult mai atenţi la autenticitatea creştin-religioasă decât cei de azi, mult mai silitori în a calma furia “restanţelor” păgâne din mentalul popular, şi mult mai puţin dispuşi a ceda DEMAGOGIEI BURŢII POPORULUI (îndemnând şi arătând, ferm, spre Spirit-Duh!!!), exasperaţi de rezultatele strict culinare şi de măcel, ale identificării lui Hristos cu mielul – AU INTERZIS, ÎN ANUL 692, LA CONCILIUL DE LA CONSTANTINOPOL, CA ARTA CREŞTINĂ SĂ-L MAI REPREZINTE PE HRISTOS CU CHIP DE MIEL, SAU ÎNCONJURAT DE SOARE ŞI LUNĂ, CI DOAR CU ASPECT OMENESC!!!…Dar de atunci au trecut cam mulţi ani, şi oamenii Bisericii (deh, oameni şi ei…) au căzut la pace, se pare, cu demonii Pântecelui…Şi astfel, măcelul oribil al mieilor continuă, într-o veselie tembelă şi terifiant-criminală – sporind astronomic păcatele noastre, în loc să ne apropie, prin Paşte, de Mântuire…
…Cu amărăciunea stăruind în suflet, să depăşim aspectele infernale ale “tradiţiei”(?) pascale – şi să ajungem la simbolul pascal fundamental: OUL. În mentalul arhetipal românesc, el este izotopic semantic cu RUGUL şi cuROATA SOLARĂ (ciclicitatea vieţii cosmice) :”De Paşti, în Muntenia şi Banat, până în sec. XIX, se aprindeau ruguri în curţile bisericilor, în noaptea Învierii. Rugurile transsimbolizau ritul funerar străvechi de tranziţie de la moarte la viaţă, de la întuneric la lumină, de la iarnă la primăvară.(…) Cel mai elocvent spectacol era acela al azvârlirii, de pe dealuri, seara, a unor roţi de lemn, înfăşurate cu paie şi îmbibate cu păcură, cărora li se dădea foc. ROŢILE DE FOC străbăteau în viteză dealul, lăsând în urma lor o dâră de scântei. Tinerii însoţeau în fugă roţile de foc, strigând, cât îi ţinea gura: <
>(…) (cf.Romulus Vulcănescu, Mitologie română, EA-RSR, Buc., 1987).
Oul conţine “germenele începând cu care se va dezvolta manifestarea(…) oul se leagă de geneza lumii(…) este o realitate primordială(…) oul este imaginea lumii şi a perfecţiunii(…) reprezentare a puterii de creaţie a luminii (…)el succede haosului, ca un prim principiu de organizare(…) Oul apare şi ca unul din simbolurile înnoirii periodice, a naturii – ilustrează mitul creaţiei periodice(…) renaştere şi repetiţie, ca la Mircea Eliade, dar şi realitate primordială(…). Ouă din lut, descoperite în morminte din Rusia şi Suedia, dar şi în România, au fost interpretate ca embleme ale nemuririi şi ca simboluri precreştine ale Învierii(…) Oul filosofico-alchimic: vatră a universului(…). Clocitul, în alchimie şi în buddhism, este simbolul concentrării spirituale şi al forţei de îmbogăţire a spiritului” – cf. Jean Chevalier/Alain Gheerbrant, Dicţionar de simboluri, vol. II – Editura Artemis, Buc., 1995 (a se vedea Coloana De Ouă, sau de Romburi, a olteanului Brâncuşi – cunoscută şi sub numele de Coloana Infinitului: atâtoul reluat, cât şi romburile, ca imagini, reluate ritmic, ale Bradului Vieţii şiBradului Morţii – trimit la viziunea spiralată infinit, a ciclurilor existenţiale, la strămoşii noştri traco-geţi).
René Guénon uneşte simbolismul OULUI cu acela al GROTEI-UTER: “Ceea ce este conţinut în OUL LUMII e realmente identic cu ceea ce este conţinut simbolic în inimă şi în grotă, ca echivalent al acesteia din urmă. Este vorba aici despre acel germene spiritual care, în ordinea macrocosmică, e desemnat de tradiţia hindusă ca HIRANYAGARBHA, adică, literal, embrionul de aur – or, acest germene este adevăratul Avatara primordial – şi locul naşterii luiAvatara, ca şi al corespondentului său microcosmic, este reprezentat tocmai prin inimă sau grotă”(cf. R. Guénon, Simboluri ale Ştiinţei Sacre, Humanitas, Buc., 1997). În definitiv, GRota Bethlehemică şi GRaalul conţin aceeaşi entitate divină: HRISTOSUL…Grupul GR (ca şi grupul KR) – a se vedea cuvântul CRAI!) sugerează, ba chiar trimite la – REGALITATEA SPIRITULUI(cf. Vasile Lovinescu, Interpretarea ezoterică a unor basme şi balade populare româneşti, Gnosis, Buc., 1993 – şi Mitul sfâşiat, Institutul European, Iaşi, 1993).
Mioriţa, cea atât de tembel interpretată şi condamnată, oferă surprinzătoare soluţii, pentru problema Învierii, la traco-geţi (sau geto-daci, cum doriţi…): într-o variantă ardelenească a mult-huliteiMioriţe – Magul-Păstor le spusese celor apropiaţi că VA ÎNVIA (iată, stimate domnule Octavian Paler, adevărul despre “nesimţirea”, în faţa “pericolului” MORŢII, a păstorului şi a românilor, în general…: păstorul traco-get ŞTIA CĂ VA NEMURI-ÎNVIA!!!): “Oile, păscând, / Să le-aud plângând,/ Cum plâng şi jălesc,/Eu să vă-ndrăgesc./De v-o veni dor,/EU AM SĂ MĂ SCOL” – s.n.– la fel, şi într-o variantă moldovenească: “Şi mama purta,/În traistă ducea/Apă-nvietoare,/Buruieni tămăduitoare/Şi mi-l oblojea/Şi mi-l descânta,/DE MI-L ÎNVIA” – s. n.(cf. Adrian Bucurescu, Dacia secretă, Arhetip, Buc., 1997).
Traco-geţii se pare că-l identificau pe “ciobanul” mioritic cu Apollon – iar “dalbii pribegi” (dublul Zalmoxis!) – pot fi interpretaţi (ca şi Călăreţii Gemeni!) ca fiind Apollon şi Artemis: “Tânărul cioban fusese ucis în ajunul zilei a şaptea din săptămână; pentru geţi, ziua a 7-a era sfântă şi o numeau SAMBATIS – <>. Şi fiindcă de Sambatis nu era îngăduit să-i îngroape pe cei morţi, urma ca el să fie înmormântat a 3-a zi după moarte. Numai că veghetorii, treziţi de cântecele cocoşilor, nu au mai găsit trupul lui Apollon. Odată cu păstorul dispăruse şi sora lui bună, Artemis. (…)”(cf. A. Bucurescu, op. cit.). Adică, Cosmica Maică a Vieţii - Învietoare…Cei doi Zalmoxis pleacă spre Miazănoapte –NORDUL=ZONA DIVINĂ A COSMOSULUI-CREAŢIE. Iată de ce se produce întreaga feerie finală, din Mioriţa – cu “Soarele şi Luna”, cu “Păsărele mii/Şi stele făclii”… Umbra lui Hristos se aplecase, de mult, asupra traco-geţilor, prin “arhanghelii” lor zeieşti – Apollon-Artemis…Şi să mai spună “prietenii” noştri (ca şi proştii noştri…) că nu suntem Neam Sfânt – dacă nu chiar şi ALES…
prof. dr. Adrian Botez”SURSA: http://revistacontraatac.wordpress.com
Vreti sa va imbuibati in ziua de pasti? Foarte bine, dar macar nu va mai amagiti ca sarbatoriti invierea Hristosului si alte idei de genul asta care va fac pe voi sa va simtiti spirituali. Bagati la matz , umpleti-va burdihanele si bucurati-va in numele a ce vreti voi (al primaverii, al naturii reinoite, al soarelui, de ziua muncii, de orice), dar nu mai asociati o sarbatoare eminamente spirituala cu acest ritual demoinic criminal).
In completare va invitam sa vedeti aici un filmulet tradus in care Jiddu Krishnamurti vorbeste despre religie si Dumnezeu, despre modul cum prin propaganda repetata 2000 de ani de religii, oamenii au fost spalati pe creier:
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu