ȘTIRE: O fetiță de 14 ani din Rusia a fost atât de speriată de predicțiile apocaliptice ale evanghelistului Harold Camping încât s-a spânzurat cu doar câteva ore înaintea termenului de sâmbătă noaptea. Ea scrisese despre Ziua Judecății în jurnalul ei. Investigatorii spun de asemenea că previziunile lui Camping au declanșat o schimbare dramatică în comportamentul ei. ”Noi nu suntem oameni drepți, doar ei vor merge în cer, ceilalți vor rămâne aici pe Pământ pentru a îndura suferințe cumplite,” scria aceasta în ceea ce a numit ”jurnalul morții”.
Ultima ei însemnare: ”Nu vreau să mor la fel ca ceilalți. De aceea voi muri acum.”
Ce scrie sărmana fată care s-a sinucis în urma predicțiilor nebunului, este foarte reprezentativ pentru milioane de tineri care trec prin aceleași remușcări în fiecare zi. Literalmente ei sunt convinși că sunt niște păcătoși și, ca și consecință directă, nu vor ajunge în Rai. Nu sunt cazuri izolate, nici în lume, nici la noi în țară. Am cunoscut eu însumi mai multe persoane care au trecut prin aceleași remușcări chinuitoare zi de zi, încă de la o vârstă fragedă. De multe ori acestea devin atât de intense încât culminează cu depresii severe. Să-i induci unui copil cu o gândire încă atât de fragedă astfel de sentimente de vinovăție care pot avea efecte devastatoare asupra psihicului său, mi se pare incalificabil. Părinții unor astfel de copii, în opinia mea, ar trebui decăzuți instantaneu din drepturile părintești.
Vă invit să vizionați două fragmente reprezentative din documentarul Jesus Camp plus două exemple din lumea islamică.
Documentarul urmărește fenomenul petrecut în interiorul unei tabere creștine care practică ”devoțiunea religioasă”. Levi, un băiețel de 12 ani care a fost “salvat” când avea 5, este foarte timid în general, mai puțin atunci când sufletul îi este umplut de Sfântul Duh. Rachel are 9 ani, iar iubirea ei față de Dumnezeu este nemărginită. "Educația" și-o primesc de acasă, fiind făcută de părinții lor, creștini fanatici și ei, și sunt purtați la biserică și la toate evenimentele religioase organizate. Ascultați-i vă rog ce și cum vorbesc!
Europa este o "cum ar fi pe care am moștenit-o"
Robotul ADN ar putea ucide celulele canceroase
SARS a fost o boală relativ rară; la sfârșitul epidemiei, în iunie 2003
Hjernevask - Spălarea pe creier
Hjernevask este un documentar difuzat de televziunea naţională de stat NRK în mai 2010.
O să încerc să vă pun în temă cu contextul în care s-a făcut acest documentar .
Norvegia, ca şi Suedia şi Finalnda de altfel (culmea! Danemarca nu!) este o ţară încare religia feministă este o religie de stat.
Harald Eia, comediant norvegian la bază, a observat la un moment dat că instituţiile de tip "Studii de gen" sau "Studiile femeilor" (Women's studies - Kvinnersstudierene) sunt de fapt instituţii de propagandă feministă pe bani publici.
Pe cale de consecinţă, a solicitat şi, după 3 respingeri, a patra oară a şi primit finanţare pentru a face o miniserie de documentare pe tema spălării pe creier pebani publici care se face în Norvegia de către radicalii feminişti şi în general de către promotorii agresivi ai cretinismului numit "corectitudine politică".
Miniseria conţine 7 episoade - Paradoxul egalităţii de gen, Moştenirea parentală, LGBT, Violenţa, Sexul, Rasa şi Caracter vs. educaţie (Nature vs. nurture).
În special primele trei şi subiectul rasial sunt subiecte eminamente tabu în Norvegia şi orice altă poziţie decât cea ultranerealistă a corectitudinii politice este oprimată şi cenzurată.
Spălarea de creier se face şi prin sondaje
Surse politice susţin că în curând se va arunca în piaţă băcăuană un sondaj în care Sechelariu îi suflă în ceafă lui Stavarache, ceva de genul: 43% primarul, 35% fostul primar. Aceleaşi surse mai susţin că Romeo Stavarache n-ar fi străin de manevră. Şi-ar rezolva dintr-un foc o grămadă de probleme. În primul rând Sechelariu – „marele pericol” s-ar transforma brusc dintr-o „probabilitate” într-o „realitate”. În al doilea rând i-ar elimina dintr-o mişcare pe oricare alţi contracandidaţi. Şi, nu în ultimul rând, l-ar provoca pe Sechelariu să „atace dur”, îmbătat de distanţa mică de Stavarache.
Ori, pentru nehotărâţi, sau pentru cei care nu s-ar mai duce la vot în alte condiţii, ar fi cel mai bun argument să participe la scrutin şi să-l voteze pe actualul primar, convinşi că Bacăul trebuie salvat. Practic s-ar îmbina două teorii extrem de periculoase: cea a valorizării votului şi cea a votului negativ. Schema are cel puţin două reuşite notabile: în 2000 (confruntarea Iliescu-Vadim Tudor) şi în 2008 (Stavarache-Sergiu Sechelariu).
Cum va reuşi să contraatace această mişcare opoziţia lui Stavarache rămâne de văzut. Oricum, dacă nu se va acţiona inteligent, rapid şi în forţă, scrutinul din iunie va avea un deznodământ extrem de previzibil.
Apropo de veridicitatea informaţiei e foarte interesant că site-ul de la 1 TV Bacău are un sondaj în derulare, dar care, întâmplător sau nu, are cam aceleaşi procente de mai sus. Probabil că nici n-aş fi scris acest text, doar pe baza informaţiei „servite” dacă nu vedeam şi sondajul televiziunii care îmi confirmă, măcar parţial, scenariul.
În perioada următoare vor fi “publicate” multe sodaje “pe genunchi” sau “reale”, însă cu scopuri precise. Trebuie să ştiţi că orice sondare se face acum în plan local este pentru “uzul intern” al partidelor sau candidaţilor, aşa numitele sondaje de lucru. Tot ce transpiră în presa clasică sau pe bloguri sunt date “coafate”, scăpate cu dedicaţie. Rar de tot vor fi făcute publice rezultatele “pe bune” ale unui asemenea sondaj.
Asta nu înseamnă că dacă voi pune mâna pe vreun sondaj (real) nu-l voi publica. Măcar pentru distracţie sau de dragul dezbaterii.
Spalarea creierului din prostie
Jurnalul morții lui Mitrache, pacient într-un spital de stat
Moartea lui Marin Mitrache, din Găneasa, judeţul Olt, are tiparul acela meschin al neglijenţelor medicale. Plimbat între două secţii de spital, omul, bolnav de astm, a murit, cum nu se poate mai urât, legat de pat într-un salon de la psihiarie.
Spitalul Judeţean Slatina este, în viziunea celor care şi-au pierdut un om drag din cauza doctorilor de acolo, o bubă. O bubă infectată de neglijenţa unui medic care, în loc să-ţi pună stetoscopul la inimă, şi-l învârte după gât şi te trimite, furios că i-ai stricat ziua, pe unde ştie el mai bine.
Aşa s-a întâmplat şi cu Marin Mitrache. Este cazul care, după atâtea nenorociri care s-au întâmplat la Slatina, a fost trecut sub o tăcere a unei anchete care poate dura luni de zile. Reporterii EVZ au mers să vadă şi să vă povestească paşii simpli prin care poţi muri într-un spital de stat.
De profesie instalator, Mitrache îşi trăia fericita pensie, după o viaţă de muncă în Capitală, în comuna Găneasa, din judeţul Olt. E la o zvârlitură de băţ de Slatina. Trăia singur, după ce nevasta l-a lăsat, iar cei doi copii se descurcau oricum şi singuri. În satul acesta, supravieţuirea lui Marin Mitrache a însemnat o pensie bună – 1.200 de lei. Vecinii spun că, altfel, "moşul" s-ar fi dus de mult de singurătate. Pensia i-a permis, din 2005 până în ziua în care a murit într-un mod ruşinos, să aibă o viaţă socială la birtul din sat, unde există un dozator de bere rece vara şi un vin fierbinte şi un pic îndulcit iarna.
Prima criză
Vecinii lui Mitrache sunt şi astăzi muţi de mirare. Pe la ora prânzului, "moşul" ieşea din casă şi mergea la cârciumă, să-şi salute prietenii şi să-şi ia napolitane cu miere şi cacao. Avea el un capriciu de pensionar – să manânce dulce precum copiii. Astăzi, lumea dezbate şi-şi aduce aminte cum s-a dus omul ăsta calm, internat ca să moară într-o secţie de psihiatrie, şi cum îi luau lui cinci minute să treacă pe partea ailaltă a drumului lat de vreo cinci metri, să meargă acasă.
Într-o sâmbătă, pe 11 februarie, Lole, băiatul care mai trecea să-i facă focul lui Mitrache, a intrat în curte. A dezlegat poarta, a împins mai încolo zăpada din faţa casei şi, când s-o ia mai înainte, a dat peste Mitrache. Căzuse. Omul însă putea să vorbească. A ieşit să ia nişte lemne, a respirat aerul mai tare de dimineaţă, a zis că poate s-ajungă în casă şi pac!, s-a rostogolit pe jos, în zăpadă. Lole l-a dus în casă, l-a întins pe pat, i-a făcut focul şi s-a dus.
"Hai că moare!"
La amiază, Lole a trecut iar pe lângă casă. S-a oprit pentru că văzuse că din hornul lui neaʼ Mitrache nu mai ieşea fum. "Lemne verzi! Iar s-a stins nenorocitul de foc!", a spus băiatul, şi a intrat iar în casă. Mitrache se zbătea pe podea şi urla după mamă. Băiatul a ieşit să strige o vecină care stă casă în casă cu moşul, tanti Lizica. "«Hai că moare!» a ţipat Lole şi-am sunat la 112, cum se face. M-am dus în casă. Mitrache era pe jos şi se zbăteeeeaaa. Ca toţi dracii făcea", spune tanti Lizica.
Între timp, a intrat în casă şi Emanuel Tănase, prieten bun al mortului: "Eu îl ştiam cu astm de ăsta, de nu respiri. Avea tot timpul la el un spray. «Domneʼ, unde e sprayul?» am zis şi m-am uitat aşa şi l-am văzut pe masă. I-am dat cu spray în gură şi parcă şi-a mai revenit".
Targa şi nevasta
Tanti Lizica a mai stat la Mitrache în casă până a venit ambulanţa. O asistentă firavă, cu o geantă cu pastile şi tuburi s-a oprit în prag. I-a dat pe toţi deoparte să-i facă manevrele pacientului. "Mitrache tot se zbătea. Şi asta, asistenta, ce-a zis? «Domle, e recalcitrant! Chem poliţia!»", relatează fără suflare domnul Emanuel. Trei agenţi au venit să-l potolească pe bolnav: "A venit şi nevastă-mea, c-aşa se-adună oamenii. Dar bine c-a venit! Că l-au pus pe targă şi când să-l scoată din casă, n-avea cine trage targa. Şi-a pus mâna la cărat nevastă-mea. Eu n-am putut, că abia m-am operat de henrie de disc!". Domnul Emanuel spune că asistenta "l-a tratat ca pe un animal" pe moşu Mitrache: "A zis că e beat. Eu am stat cu nasul lângă gura lui când i-am dat cu sprayul în gură. Domne, nu mirosea a băutură. Vă spun eu!".
Când a dat să plece asistenta, şi-a dat ochii peste cap când s-a uitat pe gărzile de la spital. "Ştiţi ce-a spus? «Aoleu! Păi doctorul ăsta n-o să mi-l dea jos nici din ambulanţă!»", spune Emanuel Tănase: "Şi mi-am zis: gata, ăsta nu se-ntoarce viu!".
Ambulanţa
De cum a ieşit salvarea de pe uliţă, prietenii lui Marin Mitrache s-au rupt, pentru câteva zile, de scenariul filmului morţii lui. Au revenit când în faţa porţii moşului s-a oprit o maşină mortuară, din care au coborât un sicriu şi o tânără – fiica moşului.
Mădălina Deloreanu, şefa serviciului de ambulanţă Slatina, a făcut chiar un dosar pentru "cazul Mitrache". Ştie că pe 11 februarie, la ora 14:26 fix, o doamnă a sunat la 112 pentru a anunţa urgenţa. La 14:50 a ajuns ambulanţa la Găneasa, iar la 15:25 pleca de acasă de la pacient: "Asistenta a ajuns la Slatina, a mers la Spitalul Judeţean, la Unitatea de Primiri Urgenţe şi a intrat la triaj. De la triaj, a mers la medicul Cornel Fulga, căruia i-a prezentat cazul. I-a spus că pacientul este recalcitrant şi că este în salvare cu poliţiştii şi cu ambulanţierul. Fulga a întrebat dacă i-a făcut foaia de observaţie, a semnat-o şi a trimis-o cu pacientul la psihiatrie".
Opt ore în salon
Sarcinile asistentei de pe ambulanţă s-au cam încheiat în momentul în care pacientul a fost predat la psihiatrie, unui medic de gardă. Aşa cum spune Mădălina Deloreanu, Mitrache a fost internat într-o clinică nu departe de spital, cam pe la ora 16.00. Acolo a fost dat jos pentru prima oară din ambulanţă, pentru că, la spital, medicul Cornel Fulga n-a vrut să-l vadă. I s-a spus că există suspiciunea să fi băut, că se zbate şi gata, l-a pasat altcuiva. Lui Mitrache i se luase doar tensiunea – avea 14. Moşul însă abia putea să respire.
Mădălina Deloreanu a intrat, pe 11 februarie, seara, în tura de noapte. Pe la miezul nopţii, un apel în centrală dădea un semn de alertă la clinica de psihiatrie. "Pacientul era în comă. La ora 00:22, a intrat în stop cardio-respirator şi eu l-am resuscitat timp de 30-35 de minute. Fără rezultat", îşi aminteşte Deloreanu.
În cazurile astea, ca cel al domnului Mitrache, Mădălina Deloreanu învaţă pe de rost orele exacte. Sunt nişte detalii care ar putea spune, în urma unei anchete, din vina cui a murit un anonim ca Marin Mitrache, 65 de ani, Găneasa, Olt. În urma autopsiei, s-a constatat că moşul nu avea deloc alcool în sânge.
Anchetă în spital
O comisie de control a Ministerului Sănătăţii a fost trimisă la Spitalul Judeţean Slatina să ancheteze decesul. Există atâtea precedente în istoricul acestui spital, din încăperile căruia tâşnesc şi câte cinci oameni odată, medici, pacienţi, poliţişti locali, infirmiere, vizitatori, că planează, în mintea oricărui intră în el, ideea că aici mori cu zile.
Doctorul Cornel Fulga, cel care l-a trimis la psihiatrie pe Marin Mitrache când omul avea nevoie de aparate care să-l ajute să respire, este anchetat acum pentru ucidere din culpă.
Câteva descrieri ale jurnalştilor locali despre renumitul doctor Fulga sunt înfiorătoare: "mesagerul morţii", "îngerul morţii", "recidivistul" sau "la puşcărie cu el!".
Instanţa i-a dat dreptate
Când s-a aflat că Mitrache a murit, medicul Fulga şi-a adus probabil aminte de Mihai Constantinescu, din Drăgăneşti. Avea 62 de ani şi s-a dus pe lumea ailaltă ca moşul din Găneasa. În 2009, o ambulanţă l-a adus la spital. Asistenta de pe salvare îl găsise lat în curte. O urgenţă. Fulga era de gardă. I-a spus asistentei că nici nu se uită la el, că n-are asigurare. L-a trimis la o altă secţie.
Asistenta Mihaela Ioniţă l-a aşezat pe Constantinescu într-un cărucior cu rotile şi a bătut la uşa tuturor cabinetelor, timp de patru ore, până când inima bărbatului s-a oprit în urma unui infarct miocardic. Cornel Fulga a fost atunci suspendat din funcţie. A dat spitalul în judecată, pentru că a fost concediat abuziv, iar anul trecut câştiga, irevocabil, dreptul de a se întoarce la muncă, în acelaşi spital. După câteva luni, imaginea pacientului trimis de colo-colo până când moare s-a reluat în Slatina.
"A venit şi nevastă-mea. Că l-au pus pe targă şi când să-l scoată din casă, nu avea cine trage targa. Şi-a pus soţia mâna la cărat. Eu n-am putut, că abia m-am operat de hernie de disc!“
EMANUEL TĂNASE prieten şi vecin
"Sunt excepţii"
Andrei Iordache este de două săptămâni manager al Spitalului Judeţean Slatina. E atent la ce spune. Doar are anchetă în spital. Un lucru, zice el, îi este clar. Cazurile astea, "strigătoare la cer", cum le descrie managerul, "sunt nişte excepţii": "Cunosc fenomenul sanitar din Slatina. Realitatea este că sunt tatăl a două fetiţe. Cele două fetiţe au fost născute de soţia mea, aici, în spital". E un motiv suficient de bun pentru Andrei Iordache să capete încredere în toţi colegii lui: "Sunt nişte profesionişti. Problema este a infrastructurii şi a aparaturii medicale".
N-a fost consultat
Despre ce s-a întâmplat pe 11 februarie, Iordache a aflat ulterior din declaraţiile celor care s-au întâlnit, pentru ultima oară, cu Marin Mitrache: "Este strigător la cer ca pacientul să moară după opt ore dintr-o cauză organică. El a fost adus la spital, iar medicul Fulga nici nu l-a consultat. Nici măcar nu l-a văzut". Din cauza asta, managerul a decis să-l suspende pe doctor: "Ştiţi cum e: fiecare medic are cimitirul lui. Este un caz care ne-a pus o etichetă nefavorabilă".
"Pentru ea este un subiect delicat şi vrea să-l uite"
Mai mult preocupat de imaginea spitalului decât de ce s-a întâmplat atunci în spital, Iordache lasă legea şi specialiştii să spună care e soarta doctorului Cornel Fulga. Nu ştie însă ce s-a întâmplat cu pacientul Marin Mitrache după ce a ajuns la psihiatrie. Dă un telefon la medicul care era atunci de gardă, Angela Dumitrescu. Din telefon se aude o voce înaltă. "E stresată. Pentru ea este un subiect delicat şi vrea să-l uite. Nu e obişnuită să vorbească cu presa", o apără Iordache.
Opt ore au trecut până când Marin Mitrache să-şi dea duhul în salonul de la psihiatrie. Iordache nu ştie însă ce teste medicale i s-au făcut, dacă i s-au făcut, în tot acest timp: "Starea lui s-a degradat brusc. Nu ştiu dacă a fost consultat, că evaluarea psihiatrică a unui pacient se face în timp".
"Cristinel" a venit să-l ducă la groapă
Marţi, 14 februarie 2012. Când îndrăgostiţii îşi plimbau mesaje de dragoste prin sms-uri, sicriul lui Marin Mitrache era adus acasă, în Găneasa. Astăzi, Dacia albă a moşului, singura avuţie cu care s-a întors la casa părintească după o viaţă muncită în Capitală, e parcată în curte, sub un acoperiş de zăpadă.
Ion Florescu, patronul birtului, spune că a venit fiica lui, Cristina. N-a stat de vorbă de vecinii. Şi-a văzut de înmormântare şi-a plecat înapoi la Bucureşti: "Toată ziua vorbea de Cristinel, că aşa îi spunea el. La băiat, Marius, avea însă o foarte mare slăbiciune. A avut ghinion cu el, că şi-a pierdut vederea într-o explozie şi tare suferea".
La magazinul unde e patron Florescu, Marin Mitrache venea să cumpere cu banii jos. "Mai bea o bere, dar niciodată tărie. Îi mai spuneam şi eu: «Mai stai, că mai dau eu un rând». Dar aşa era el, nu consuma până să cadă sub masă".
Când a aflat că moşul s-a dus, Florescu spune că era la magazin. A pus mâna pe-un chibrit, a scos o lumânare şi a aprins-o pentru sufletul lui.
Tănase i-a săpat mormântul
Prietenul moşului, Emanuel Tănase, oftează şi astăzi. Nu se aştepta să ajungă să-i sape groapa. Spune că atunci când a avut probleme "cu instalaţia", s-a dus să se caute la Craiova. De hernie s-a operat la Bucureşti: "N-a fost frică atunci. Mi-am zis că dacă tot am posibilitatea la mai bine, de ce să nu mă duc? Mai calc eu la spitalul ăla vreodată?". Se gândeşte un pic: "Domne, nu zic nu! Că suni la ambulanţă şi te duc ăia unde e mai aproape. Acuma, cum mi-o fi şi mie soarta!"
MOARTEA LA SPITALUL SLATINA-Septicemie de la o banală fractură
Odată cu moartea lui Mihai Constantinescu, în 2009, Spitalul Judeţean Slatina a intrat în atenţia Ministerului Sănătăţii. S-a întâmplat ca în mai 2010 un copil de nouă ani, venit la spital pentru a i se pune nişte atele ghipsate la o mână, să moară din cauza unei infecţii generalizate. Medicii i-au amputat braţul, iar băiatul a murit din cauza septicemiei. În august, un copil de doi ani a murit după ce s-a înecat cu câteva boabe de porumb. Asistenta de pe ambulanţă l-a preluat în stare stabilă, la spital a decedat câteva ore mai târziu, după ce a intrat în comă. În decembrie, o gravidă sănătoasă tun murea în sala de operaţii. I se chiureta o sarcină extrauterină.
EVZ.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu