joi, 19 aprilie 2012

Ceaușescu - De ce era rău pe vremea lui ?


Multora ne-a trecut prin cap întrebarea aceasta atât de logică și de binevenită: în fond, România a fost și încă mai este, o țară foarte bogată ai cărei cetățeni obișnuiți ar trebui teoretic să se bucure de un nivel de trai decent. 

 Ne amintim de faptul că prin anii ’60-’70 și începutul anilor ’80, a fost chiar  binișor din punctul acesta de vedere – apoi lucrurile au degenerat.  Lumea îl învinuia pe Ceaușescu singur, intelectualii învinuiau pe bună dreptate sistemul comunist pe la colțuri, dar nimeni nu părea să înțeleagă și mai puțin, să aibă curajul să explice mecanismul prin care foloasele cuvenite ale muncii românilor, ajungeau în conturi de bancă străine aflate în posesia…ei, aici e buba, nu a lui Ceaușescu! Nu-i fac apologia dictatorului câtuși de puțin, dar odată cu răul, trebuie spus și binele, puțin cât a fost acela.

Cum a renunţat Ceauşescu la clauza naţiunii celei mai favorizate


In 1988, clauza natiunii celei mai favorizate acordata de SUA Romaniei din 1975 in baza amendamentului Jackson-Vanick, era compromisa din cauza politicii regimului comunist de ingradire a emigrarilor din Romania si a incalcarii tot mai fatise a drepturilor omului. Inainte ca Statele Unite ale Americii sa faca publica hotararea de a nu mai acorda Romaniei clauza, Nicolae Ceausescu a anuntat Washingtonul cu vanitatea-i cunoscuta ca renunta la acest avantaj. Atitudinea sa in aceasta imprejurare ilustreaza cum nu se poate mai bine un proverb german: Hochmut kommt vor dem Fall ("Aroganta precede caderea").

De ce  , Atunci cînd ni se spunea ca este rau , o duceam mai bine ?

Iar , Acum cand ni se spune ca o ducem bine  , de ce o duceam  mai rau 
Hotararea lui Ceausescu de a renunta la clauza a lipsit desigur Washingtonul de un mijloc de presiune asupra politicii interne a dictatorului roman, insa, din acel moment "relatiile speciale" cu SUA au fost definitiv curmate, iar izolarea regimului sau a devenit tot mai vizibila.
Publicam mai jos fragmente din Stenograma sedintei Biroului Permanent al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. din ziua de 25 februarie 1988, in care este afirmata hotararea conducerii de la Bucuresti de a renunta la Clauza natiunii celei mai favorizate si de a pune aceasta pe seama unor "cercuri ostile", care se foloseau de reinnoirea ei, pentru a denigra Romania.
Stenograma sedintei Biroului Permanent al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., din ziua de 25 februarie 1988
Sedinta a fost prezidata de tovarasul NICOLAE CEAUSESCU, secretar general al Partidului Comunist Roman.
Au participat tovarasii Constantin Dascalescu, Elena Ceausescu, Manea Manescu, Emil Bobu, Gheorghe Oprea, Gheorge Radulescu.
Au fost invitati tovarasii Ion Stoian, Aurel Duma.
Tov. Nicolae Ceausescu:
Tovarasi,

Am convocat aceasta sedinta pentru a discuta unele probleme internationale.
In primul rind, in legatura  cu prelungirea acordarii caluzei natiunii celei mai favorizate Romaniei, ambasadorul Statelor Unite ale Americii la Bucuresti, a facut o comunicare, din partea Departamentului de Stat, la Ministerul Afacerilor Externe. Printre altele, in aceasta comunicare, se spune ca " ii va fi greu sa propuna prelungirea acordarii clauzei, daca Romania nu raspunde obiectiv la o serie de cereri ale Statelor Unite ale Americii" si asa mai departe. Ca la noi sint o serie de probleme economice, probleme religioase si probleme ale dreptului omului  si, totusi, recunosc ca in ce priveste emigrarea s-au solutionat pozitiv multe lucruri.
Tov. Elena Ceausescu:
Au ridicat, din nou, probleme vechi, probleme cunoscute.
Tov. Nicolae Ceausescu:
Asa este. Din nou se ridica aceleasi probleme si ei spun ca le va fi greu sa ceara prelungirea clauzei.
De altfel, noi le-am spus - si inca de multe ori - ca vom renunta si ca sintem interesati in rezolvarea acestei probleme fara nici un fel de conditii, pe baza reciproce, a respectarii acordurilor economice intre doua state. Nu putem accepta in nici un fel acordarea clauzei pe baza conditiilor care ni se pun. Nu vom accepta niciodata! I-am scris si lui Reagan - ca raspuns la scrisoarea lui - despre aceste lucruri; problemele economice romanesti - la ce se refera el - aici nu este vorba de nici o problema economica, ci problemele economice sint foarte grave in Statele Unite ale Americii - recunoscute chiar de economistii lor - si care afecteaza si alte state, inclusiv tarile in curs de dezvoltare.
Tov. Manea Manescu:
Situatia lor economica afecteaza toata economia mondiala.
Tov. Nicolae Ceausescu:
in legatura cu democratia, i-am spus ca, consideram ca democratia noastra este superioara celei din Statele Unite ale Americii. Sigur, putem in acest fel sa discutam, dar sint probleme interne si nu consideram ca poate fi obiectul unor discutii privind relatiile noastre.
Sigur, noi am spus ca renuntam la prelungirea acordarii clauzei daca se pun fel de fel de conditii. Sintem pentru mentinerea clauzei fara conditii, adica fara mentinerea amendamentului Jackson-Vanik. Si daca nu vor, Romania nu va mai cere prelungirea.
Tov. Gheorghe Radulescu:
Foarte bine.
Tov. Nicolae Ceausescu:
I-am spus-o direct.
Acum, in comunicarea ambasadorului american, se spune ca s-a ajuns la intelegerea ca, Statele Unite ale Americii sa faca public aceasta problema. Ei vor sa faca aceasta comunicare in 28 februarie. Dar mai bine sa citeasca tovarasul Duma.
Tov. Aurel Duma:
La 24 februarie 1988, in cadrul unei audiente la Ministerul Afacerilor Externe, ambasadorul Statelor Unite ale Americii, Roger Kirk a comunicat, din imputernicirea conducerii Departamentului de Stat, urmatoarele in legatura cu decizia Romaniei de a renunta la prelungirea clauzei natiunii celei mai favorizate, in conditiile amendamentului Jackson-Vanik.
1. Guvernul S.U.A. propune ca, in baza articolului XII al Acordului comercial romano-american, consultarile bilaterale sa aiba loc la Washington, in perioada 5-6 aprilie 1988. Partea americana doreste ca la aceste consultari sa discute, intre altele:
a) Daca sa se suspende sau sa inceteze clauza natiunii celei mai favorizate prevazuta in articolul I al Acordului comercial dintre Republica Socialista Romania si Statele Unite ale Americii din 1975.
b) Stabilirea modalitatilor de aplicare a acestei masuri.
c) Cum sa fie minimalizata perturbarea comertului rezultind din incetarea tarifului vamal in regimul clauzei natiunii celei mai favorizate.
2. Guvernul Statelor Unite ale Americii nu poate sa fie de acord cu tinerea acestei probleme strict intre guvernele celor doua tari.
Tov. Nicolae Ceausescu:
Si noi am discutat altfel.
Tov. Aurel Duma:
Si, de aceea, guvernul american considera necesar sa informeze prompt Congresul, comunitatea oamenilor de afaceri, alte parti interesate si opinia publica despre hotararea Romaniei privind clauza natiunii celei mai favorizate, precum si asupra raspunsului pozitiv al guvernului SUA de a incepe consultarile cu guvernul roman in baza Articolului XII al Acordului comercial.
Ambasadorul SUA a subliniat ca guvernul american intentioneaza sa publice o declaratie in acest sens nu mai tirziu insa de vineri, 26 februarie 1988. Partea americana va incerca, inainte de a da publicitatii declaratia, sa verifice cu partea romana exactitatea datelor faptice pe care le va cuprinde aceasta.
La unele intrebari ce i-au fost adresate, ambasadorul Statelor Unite ale Americii  a facut urmatoarele precizari:
1. Partea americana are in vedere ca la consultarile propuse pentru luna aprilie 1988 sa fie examinate numai aspectele procedurale legate de aplicarea articolului I - referitor la clauza - din Acordul comercial bilateral.
2. Decizia cu privire la publicarea unei declaratii, care sa nu depaseasca data de 26 februarie a.c., dupa parerea sa, este deja luata. De asemenea, pentru verificarea exactitatii unor elemente din textul declaratiei, partea americana are in vedere sa contacteze ambasada romana din Washington.
3. Ambasada SUA din Bucuresti nu a primit textul declaratiei. Cu toate ca rasfoia niste hirtii, ambasadorul SUA a spus ca, dupa parerea lui, declaratia ar putea cuprinde urmatoarele elemente:
- Dorinta Statelor Unite ale Americii de a dezvolta relatiile cu Romania.
- Decizia guvernului roman privind renuntarea la prelungirea clauzei in conditiile mentinerii amendamentului Jackson-Vanik.
- Raspunsul Statelor Unite ale Americii ca sint gata sa intre in consultari cu partea romana privind Acordul comercial din 1975.
- Dorinta Statelor Unite ale Americii de a minimaliza efectul incetarii clauzei asupra comertului romano-american.
A adaugat ca, probabil, declaratia va mai cuprinde si alte elemente.
Tov. Nicolae Ceausescu:
Si spune ce i-am raspuns noi.
Tov. Aurel Duma:
S-a prezentat pozitia de principiu a tarii noastre privind acordarea reciproca a clauzei natiunii celei mai favorizate, fara nici un fel de conditii, si s-a exprimat dorinta Romaniei de a dezvolta si diversifica relatiile dintre Romania si Statele Unite ale Americii, pe baza principiilor recunoscute ale dreptului international.
Totodata, s-a examinat surprinderea in legatura cu hotararea de a se da publicitatii un comunicat privind o problema asupra careia s-a convenit sa se pastreze o stricta confidentialitate.
Am rugat sa se transmita Departamentului de Stat cererea partii romane de a se respecta aceasta intelegere si sa nu se dea publicitatii nici o declaratie inainte ca partea americana sa aiba consultari cu partea romana in legatura cu aceasta problema. Discutiile pe aceasta tema sa aiba loc la Bucuresti si nu la Washington.
S-a subliniat inca o data ca partea romana apreciaza necesara organizarea consultarilor dintre cele doua guverne nu numai pentru clarificarea aspectelor procedurale, ci, in primul rind, pentru gasirea cailor de dezvoltare in continuare a relatiilor economice dintre cele doua tari. S-a sugerat, de asemenea, ca aceste consultari sa aiba loc cit mai curind posibil.
S-a solicitat ca punctul de vedere al partii romane sa fie transmis de indata la Washington, urmind sa se comunice partii romane raspunsul Departamentului de Stat in cel mai scurt timp.
Tov. Nicolae Ceausescu:
Voi ati comunicat ambasadorului nostru de la Washington?
Tov. Aurel Duma:
Ambasadorului nostru de la Washington i-am comunicat, in primul rind, ca s-a prezentat aceasta problema de catre ambasadorul american si, in al doilea rind, daca va fi solicitat de Departamentul de Stat sa le raspunda ca discutiile sa aiba loc la Bucuresti, si sa ne informeze ce i s-a mai spus.
Tov. Nicolae Ceausescu:
Bine.
Acum, tovarasi, eu vreau sa va spun ca am dat sarcina sa se faca un proiect de declaratie, in care sa se reflecte adevarata realitate.
Tov. Manea Manescu:
Este foarte bine.
Tov. Nicolae Ceausescu:
Sigur, sa spunem ca noi pornim de la necesitatea dezvoltarii relatiilor, ca de fapt prin amendamentul Jackson-Vanik - mentinerea acestui amendament - s-au incalcat prevederile Acordului comercial, s-a actionat cu totul unilateral, urmarind si facind discutii contrare Romaniei, formulind o serie de pretentii de amestec in treburile interne inadmisibile. Si in citeva rinduri s-a atras atentia si trebuie spus ca nu se va putea merge mai departe asa. Am spus acest lucru si cu prilejul vizitei secretarului de stat si in scrisoarea trimisa lui Ronald Reagan. Nu se poate accepta conditiile impuse de ei! Cum poti sa spui ca "presedintelui ii va fi greu sa mai ceara prelungirea clauzei daca Romania nu raspunde la o serie de cerinte ale SUA"?!
Tov. Manea Manescu
Este un amestec brutal.
Tov. Nicolae Ceausescu:
Trebuie sa le spunem, in sensul in care am spus si in scrisoare, sa spunem public; m-am referit atunci si la situatia de la ei de acasa. Si am spus ca Romania doreste mentinerea clauzei reciproce, numai in anumite conditii, fara impunerea mentinerii amendamentului Jackson-Vanik si in conformitate cu normele internationale, cu prevederile GATT, in care ambele tari sint membre. Sa spunem ca nu vom mai accepta continuarea unor discutii de amestec inadmisibil in treburile interne ale Romaniei, ca Romania - pina cind se va ajunge la un acord corespunzator privind adoptarea unei declaratii privind acordarea clauzei reciproce fara nici o conditie - va continua sa actioneze in directia dezvoltarii relatiilor; sau sa spunem, pina cind se va ajunge la o clarificare, Romania va continua sa dezvolte relatiile si va actiona pe baza aceasta; cutare si cutare. in spiritul in care este.
Tov. Elena Ceausescu:
Sint cunoscute.
Tov. Nicolae Ceausescu:
Deci, tovarasi, sa pregatim acest proiect de declaratie, pina dupa amiaza sa-l avem gata. Daca ei vor sa-l publice, daca ei se vor referi la aceste lucruri si noi sa le spunem citeva lucruri mai tari. Deocamdata aceasta spunem in declaratie.
Tov. Aurel Duma:
Sa vedem intii declaratia lor.
Tov. Elena Ceausescu:
Pregatim declaratia si vedem cum este declaratia lor.
Tov. Nicolae Ceausescu:
Dupa amiaza sa avem noi pregatit proiectul de declaratie si o publicam dupa ce apare declaratia lor. Vom vedea si ce ne raspund. Dupa amiaza - repet - sa avem noi gata proiectul nostru de declaratie.
Tov. Aurel Duma:
Am inteles.
Tov. Nicolae Ceausescu:
Aceasta, tovarasi, ar fi in legatura cu aceasta problema. Realmente nu mai putem admite. Mai mult de 20 de ani, de fiecare data avem aceaste probleme. Acest lucru nici cu americanii, nici cu altii nu-l mai putem admite. Ce am facut am facut prin munca noastra!
Tov. Gheorghe Radulescu:
Este foarte bine sa procedam asa.
Tov. Nicolae Ceausescu:
Deci, aceasta ar fi problema cu Statele Unite ale Americii.

Sursa    (Directia Arhivelor Nationale Istorice Centrale, Fond C.C. al P.C.R. - Sectia Cancelarie, Dosar 8/1988, f. 6 - 10).

Cu toate că a făcut câteva greşeli capitale faţă de popor , ( înfometare - dar totuşi nu a murit nimeni de foame şi frig -cum se moare astăzi : - raţionalizarea carburanţilor , limitarea plecărilor în străinătate , limitarea la mediile de informare în masă şi de socializare şi dreptul la democraţie ) a făcut şi multe lucruri utile şi necesare poporului român , care în condiţiile economice de astăzi se făceau la paştele cailor .- Eheeee...! dacă nu era piaza rea şi racila poporului român -ELENA ( acest prenume predestinat poporului român ) poate românii în perioada lui Ceauşescu nu o duceau aşa de rău ). Dar , pt. că există acest dar - Ceauşescu a fost ( dintre conducătorii României după Mareşalul Antonescu şi alţi demnitari din perioada postbelică ) , un MARE PATRIOT - şi-a asumat unele riscuri şi prin renunţarea la clauza " Naţiunii celei mai favorizate " impusă de jandarmul mondial - economic şi politic ( a se vedea pe internet interviul lui Aaron Russo - Site-freedomtofascism.com "), nu a subjugat ţara economic şi implicit politic cum este astăzi .De pe vremea lui Ceauşescu regret doar ORDINEA ŞI DISCIPLINA îN TOATE INSTITUŢIILE DE STAT ŞI ÎN SECTOARELE ECONMICE DE STAT ŞI PRIVATE . Pe vremea lui - LEGEA - era lege - nu se discuta ci se aplica , profesionalismul şi competenţa erau la loc de cinste , or, astăzi -peste tot troneză neştiinţa şi incompetenţa ( afaceri personale cât încape ); legea este scoasă la mezat , apicându-se după interese - PERSONALE ŞI DE STAT- ( D-le BOC , BOC - AVEŢI CEVA DE REPLICAT ? ) . Condamnarea la moarte a cuplului Ceauşescu a fost o CRIMĂ PREMEDITATĂ . Biblic se zice că -" poporul care îşi omoară conducători -ESTE UN POPOR BLESTEMAT "- şi cred că acum trăim acest adevăr biblic. Anonim
Curtoazie din partea cititorului Adrian-românul-contrarevoluționarul, mecanismul e explicat mai jos și pentru prima oară aflu ceea ce știam în mod instinctiv, fără a avea date -pentru aceasta îi mulțumesc și vă invit să profitați.  Apoi, transpuneți cunoștințele dobândite situației actuale. Mai urmează numai să identificăm vinovații și să îi numim. După ce România va ajunge cum trebuie, adică în mâinile naționaliștilor, mai bine ar fugi șobolanii prin locuri neștiute în lume, unde să își consume averile furate, sperăm pentru o cât mai scurtă vreme, căci aici va fi vai de blana lor cenușie!
 Lansez o invitație și altora care au date concrete despre sabotarea deliberată a economiei românești în acele vremuri sau mai recent, să îmi scrie – doar cunoscând metodele, putem preveni alte pagube în viitor. Uite cum facem noi aici, ceea ce ar trebui să fie treaba serviciilor secrete!
“Pe vremea lui “Ceasca” cum spuneti voi, el aproba necesarul de consum intern de produse alimentare. Surplusul fata de productie era permis a fi exportat. Evreii care controlau integral conducerea aparatului economic organizau raportarea unor productii mult mai mari decat realitatea. Din cantitatile fictive raportate era scazut necesarul intern si se aproba diferenta pentru export. Dar productia fiind mult mai mica decat cea raportata, exportul se facea din produsele care erau de fapt alocate necesarului intern fara stirea conducerii, Ceausescu inclusiv, de unde si sursa deficitului cu produse alimentare pentru poulatie in acea perioada.
Avand ceva suspiciuni, Ceausescu a inceput sa faca controale in piete. Bineinteles ca se organizau suparalimentari de stocuri pentru mentinera unei iluzii de abundenta. Pentru cine? Evident pentru cine nu stia care este relitatea. Cine nu stia? Pai sa vedem cine stia: poporul stia, conducatorii economici stiau, securitatea ( chipurile subordonata lui Ceusescu) stia, strainii stiau prin evrei si sistemele de spionaj. Singurii care nu stiau erau Ceausescu si conducerea imediat apropiata in care acesta avea incredere. SPECTACOLUL BUNASTARII DIN PIETE ERA ORGANIZAT DOAR PENTRU CEAUSESCU. Sa crezi ca isi organiza singur o iluzie pentru a pacali pe cine??? Pe cine pacalea, ca pe noi nu avea cum. Cine erau pacalitii??
La fel se intampla cu productia tuturor celorlate valori ce se exportau. Conducatorii firmelor de export vindeau produsele catre firme proprii off-shore, Statul Roman incasand preturi minuscule dar aceeiasi directori vindeau mai departe la preturi de piata la straini, diferenta ramanand in conturile din strainatate ale firmelor lor. Astfel ajunsesera sa aiba la “revolutie” sute de milioane de dolari in conturi cu care nu puteau face nimic pentru ca nu isi puteau etala bogatia din cauza omului rau cum il denumiti voi: ‘Ceasca’. Asa ca l-au ucis si au scapat de singura piedica de a se bucura de ce au furat inainte si de a continuia sa fure ce a mai ramas din economia Romaniei dupa 1989.
Nu ar fi fost nici o problema sa fie auditate toate conturile de valuta ale bancilor romanesti dupa revolutie si sa se vada care a fost circuitul si valorile exporturilor. Cine i-a impiedicat pe evreii care au luat conducera tarii sa faca acesta audit? NIMENI. AU DE ATUNCI TOATA PUTEREA DAR REFUZA SA O FACA SI AU DISTRUS TOATE ARHIVELE. PENTRU CE? Au ceva de castigat, sau de pierdut, oare ce? Nu cumva ce trebuie protejat ecte chiar legenda creata in jurul lui Ceausescu la care fraierii inca mai musca?
Cat de a lui Ceasca era securitatea s-a vazut dupa cum l-a aparat. Trebuie sa nu ai nici un neuron functional sa mai crezi ca Ceausescu chiar a condus in Romania ultimilor ani, altceva decat supravegherea dezvoltarii economice, de care in modul cel mai pervers posibil au profitat din plin doar dusmanii Romaniei.
Parerea mea este ca inainte de 1989 s-a furat chiar mai mult din bogatia Romanilor decat dupa.
In etapa de dezvoltare si explotare operationala se poate fura cel mai mult. La dezmembrare se fura stocul si activele, mult mai putin in opinia mea decat in dezoltare si exploatare. Si stiu ce vorbesc caci sunt victima a aceluiasi procedeu dar aplicat dupa 2000 asupra mea si a firmelor mele.
Si ca sa dovedesc continuitatea procedeelor de a fura averea acestui popor inainte si dupa care se face cu oameni care protejeaza informatia reala si care nu sunt foarte multi, va dau un singur exemplu care pentru mine este cel mai relevant: Nicolae Vacaroiu: inainte de 1989 a avut functia de Sef al Comitetului de Stat al Planificarii Economiei, adica cel care stia si putea ascunde realitatea privind productia fictiva si exporturile reale; dupa 1989 a fost Prim Minstru, presedinte al Senatului (omul nr. 2 in stat) si acum, sef al Curtii de Conturi, institutia care verifica cum sunt cheltuiti banii bugetului de stat care a ramas cea mai importanta sursa de bani la acest moment si de care toat economia depinde acum, desigur de c are depind si marea parte a averilor personale ale conducatorilor statului. QUOD ERAT DEMONSTRANDUM!.
Desigur, tot Ceausescu a fost si inca este de vina!!!”
  1. Şi eu sunt de părere că Ceauşescu nu a fost chiar atât de rău pe cât s-au străduit cei care îi făureau imaginea. De altfel, eu cred că românii au fost pregătiţi încă din anii 80, prin lipsa bunurilor de larg consum din magazine, lipsa căldurii sau a luminii, concomitent cu efortul uriaş de a plăti datoria ţării, pentru situaţia catastrofică care se petrece de peste 20 ani la noi în ţară. Şocul a fost mare, efectul fiind cele peste 5 milioane de români care şi-au părăsit ţara.
    Am citit o carte, La curtea lui Ceauşescu – Maria Dobrescu.
    Practic cartea este un dialog între bucătăreasa lui Ceauşescu şi autoarea, M. Dobrescu.
    Am avut surpriza plăcută, să aflu obiceiurile lui Ceauşescu care mi se par cele ale unui om normal, naţionalist, iubitor de ţară.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu